Ziua Imnului National

Da, stiu, e o tara grea, incercata de multe, cu bune, cu rele.
Hai sa lasam toate astea deoparte, hai sa recunoastem ca nici noi nu suntem romani, cel putin nu suntem asa cum ar trebui sa fim.
Tu stii imnul national, pe tot?
Maine e ziua lui, da, maine 29 iulie 2008, Desteapta-te romane implineste 160 de ani.

Pe un forum, un amic zicea:

Baliverne.... "stau ca brazi în munte voinici sute de mii", "Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii".... voinicii sunt plecati in Canada, batranii sunt la pat de foame si boala, barbatii la zidarie in Franta...iar muntii si campiile sunt ori vandute unor "oameni de afaceri" ori sub alti munti e gunoi... GET REAL!!! Imnu asta a ramas decat o poezie veche, prafuita... nu mai reprezinta nimic..

Il poti asculta AICI , invata-l, e imnul tarii tale.

Un scurt istoric.

Sărbătoarea Imnului Naţional a fost instituită după 1989. "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat însă pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, pe 29 iulie 1848.

Interzis de regimurile politice, timp de aproape o jumătate de secol, Deşteaptă-te, române! a fost desemnat, în ianuarie 1990, Imnul Naţional al României. Poezia care stă la baza imnului a fost scrisă în 1848 de Andrei Mureşanu, şi avea titlul iniţial - Un răsunet. Conţinutul patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Ardeal.

Prima adaptare muzicală a poeziei îi aparţine cântăreţului Gheorghe Ucenescu, de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, care a adaptat versurile pe melodia Din sânul maicii mele, scrisă de Anton Pann. În 1910 s-a făcut prima înregistrare instrumentală. Partitura originală s-a pierdut însă, iar forma pe care o cunoaştem astăzi a fost stabilită în 1919, de compozitorul Gheorghe Dima.

România a sărbătorit Ziua Imnului Naţional. În Bucureşti, momentul a fost marcat în Piaţa Tricolorului din faţa Cercului Militar Naţional cu o ceremonie religioasă şi intonarea imnului naţional. La manifestări au participat lideri politici, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dar şi o mulţime de curioşi.

Desteapta-te romane

1
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
2
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
3
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
4
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.
5
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
6
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
7
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
8
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
9
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
10
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
11
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.